După ce am fost la lansarea albumului Esarfa Best of vol1, de la Oradea, în cetate, am reuşit să-mi şi achiziţionez albumul şi după ce l-am tot ascultat în linişte ( vorba vine…de fapt, la maxim ) m-am gandit că ar trebui să vă şi scriu câteva cuvinte şi impresii de ale mele. » citeste mai departe
Prin mai, în primăvara acestui an am avut o escapadă berlineză, în timpul căreia am reuşit să mă bucur de o gramadă de lucruri frumoase în oraşul verde, cum imi place mie să numesc capitala Germaniei.
Sincer, dintre tot ce am văzut şi am revăzut cel mai tare m-a impresionat Kaiser-Wilhelm-Gedächtniskirche. Aflată în fostul Berlin de Est( de altfel unul dintre puţinele monumente din această zonă a metropolei) Biserica a fost construită din ordinul Împăratului Wilhelm II în memoria bunicului său Wilhem I, fiind inaugurată in 1895, după 4 ani de muncă pe baza planurilor arhitectului Franz Schwechten, în stilul neo-romanesque. » citeste mai departe
În diminteaţa aceasta mi-am adus aminte de o întâmplare foarte draguţă şi de povestit la nepoţi…da până ajung eu în postura aceea, am sa v-o relatez cu bucurie dumneavoastră.
Se făcea că era prin clasa a 11 a cred, şi avea lucrare anunţată de mult, la Istoria Jazz-ului, despre Benny Goodman, faimosul clarinetist. Ei bine, unul dintre colegii mei, bine pregătit(sufleteşte…) pentru acest test, s-a gândit că dacă tot nu prea i-a fost dragă biografia vieţii muzicale a “Swing ’s Senior Stateman“, măcar să-şi arate în altfel admiraţia faţă de el, aşa că a umplut vreo 2 pagini numai şi numai cu numele lui Benny Goodman, scris într-o perfecţiune impecabilă şi ireporşabilă, sigur în speranţa că macar 5-ul îl va primi…
Eu nu mai îmi amintesc dacă acest i-a mai fost oferit sau nu…eventual îmi aştept dintre foştii colegi(şi nu numai) să comenteze…
Până atunci, hadeti să ne delectam cu un clip al lui Benny Goodman, Benny Goodman, Benny Goodman…
Aruncasem o privire asupra evenimentelor care marchează ziua de 28 iulie. Mi-au atras atenţia mai multe printre care moartea lui Vivaldi sau a lui J.S Bach , scântei ale Primului Război Mondial sau altele legate de Razboiul din Vietnam…etc. Totuşi nu aş vrea să încep această ultimă săptămână din iulie chiar aşa de trist, şi m-am gândit că ar fi mai bine dacă v-aş vorbi despre o altă personalitate-personaj, Cyrano de Bergerac, de la a cărui moarte se împlinesc chiar azi mai bine de 350 de ani.
Cyrano de Bergerac s-a născut în 1619 in Franţa într-o familie cu vechi rădăcini pariziene. A fost o personalitate ilustră care s-a remarcat prin talentul său literar, artistic, duelistic, militar devenind în timp un personaj datorită binecunoscutului său nas mare, amănunt surprins de toţi cei ce aveau să-l creeze ulterior, ca personaj.
Eşti blogger, or cititor? Eşti o fire dinamică, obişnuieşti să răspunzi provocărilor? Eşti arătos, arătoasă, ai 1,80? Eşti dulce şi ai o maşină sport, ai o casă luminoasă, dar îţi lipseşte un cântar electronic şi un electrostimulator muscular?
Te atenţionez că nu e cazul să te identifici cu descrierea anterioară, trebuie doar să-ţi doreşti să participi la acest minunat concurs organizat de Laica.
Ce trebuie sa faci? Scrie un articol la tine pe blog (daca esti blogger) sau posteaza un comentariu la articolul de fata (daca esti cititor) in care sa ilustrezi cat mai amuzant utilitatea produselor Laica. Pe data de 17 August 2008, in urma unui vot acordat de un juriu blogosferic, se vor desemna sapte (7) castigatori astfel:
Locul 1 - premiul constand intr-un un electrostimulator muscular SPORT MD6150 in valoare de 214,99 Lei.
Locurile 2,3,4,5,6 si 7 - premiul constand in cate un cantar de baie electronic, fiecare valorand 112,99 Lei.
Regulament concurs:
1. Trebuie sa scrii un articol pana pe 17 August 2008.
2. Ca sa intri in concurs si sa fii validat, trebuie sa introduci doua linkuri in postul astfel: - un link catre Laica.ro astfel: listat pe produsul despre care ti-ai ales sa discuti
- un link catre fulgerica.com astfel: catre postul cu concursul
3. Daca esti cititor si vrei sa participi atunci scrie articolul intr-un comentariu atasat acestui post. Nu uita insa sa introduci un e-mail valid (la care vei fi contactat ulterior in caz de castigi) in campul de comentarii.
4. Termenul limita pentru scrierea articolelor este 17 August 2008
5. Alegerea castigatorului se va face in felul urmator: avem un juriu din patru persoane, format din patru bloggeri care desemneaza castigatorii. Acestia vor analiza post-urile pentru concurs si vor da o nota (de la 1 la 10) fiecarui articol al vostru, la sfarsit facandu-se suma iar primii 10 clasati ce vor intruni cele mai mari note vor fi desemnati castigatori.
6. Juriul va fi format din Candid (Ai Carte, Ai Parte), Andrei Monciu (Cel mai tare din parcare), Dr. Alina (Doctor C) şi Adrian (Papura Voda). Juriul va fi supervizat de Fulgerica, adică de Moi. Cei din juriu NU au dreptul sa participe la concurs.
7. Un banner postat pe blog-ul tau iti creste sansele de castig la acest concurs, bannerul trebuie sa fie tinut pe toata perioada concursului (codul bannerelor il gasiti aici).
8. Se lasa un COMENTARIU cu link-ul catre post-ul de pe blog-ul tau in acest post ( NU TRACKBACK ! )
Succes!
Undeva la un pol opus recomandării colegului Candid, eu vă propun, absolut perfect-complementar, o întoarcere de câteva secole bune, în vremea lui Haendel, a muzicii ca mod de existenţă, a aerului nepoluat(!!!), într-o lume în care multe doamne, mai ales, visează să fi trăit răsfăţate de nobili, în mătăsuri scumpe…(bine, multă lume uită, sau nu ştie un amănunt important legat de mireasma de multe ori insuportabilă de la palatele si castelele lipsite de normele elementare de igienă…ma rog…sa visăm deci…)
FARINELLI….sau Il castrato, o producţie italo-belgiano-franceză (1994) în regia lui Gérard Corbiau ne prezintă imaginea lumii muzicale europene din secolul XVIII prin prisma vieţii legendarului castrat, solist de opera- Carlo Broschi, cunoscut sub numele de Farinelli.
Imaginaţi-vă ce face omul miercurea? Păi ce sa facă, se duce la cinema, da, şi ce vizionează? Eh, mai contează?
Aşa că m-am lăsat prins de meandrele simplei afectări. Bineânţeles că în viaţă trebuie să te dedai şi chestiilor ad-hoc, altfel apropiaţii îţi vor reproşa că eşti plicticos şi banal.
Şi acum, după cum v-am obşnuit, ar trebui să las prostiile şi să trec la impresii, nu?
Păi, uite ce văzui eu din rândul 5 extrema dreaptă. La un moment dat se făcu beznă, muzică a la James Bond se dezlănţui din difuzoarele dosite în nu mai ştiu ce unghere. Apoi apăru o lumină distrugătoare, cu jocuri de culori care se topeau una într-alta. Cam atât văzui, că-mi uitasem ochelarii destinaţi depărtării, şi asta uita-i să vă spui. Iar nevastă-mea, draga de ea, Dumnezeu să o ţină tare, mă ţinea la curent cu ce se mai întâmplă.
Dacă mi s-ar cere să fac un rezumat aş spune că-i vorba despre un agent tocilar şi o femeie frumoasă, m-ai mult nu se pretează, pe bune!
Iar pentru toţi cei care trăiesc drame cumplite, şi aici nu mă refer la complexaţi, ori rataţi, ci efectiv la cei care suferă de pe urma accidentelor cosmice, recomand o porţie de ciocolată amară pentru că-s făcute să-ţi trezească perspective strălucitoare 
Coldplay, o trupa ce nu mai are nevoie de nicio prezentare , o trupă pe care eu o îndrăgesc foarte tare şi în a caror piese şi mai ales versuri m-am regăsit de multe ori.
Cu siguranţă că nu am fost singurul în această postură, altfel nu-mi explic numărul mare de fani pe care îl numără şi care e în continuă creştere.
Lumea muzicală aştepta cu mare interes apariţia unui nou album Coldplay după o pauză de 2 ani de la lansarea “X & Y“, şi se pare că în sfârşit britanicii s-au întors cu un album VIVA LA VIDA or DEATH AND ALL HIS FRIENDS. Are 10 piese ( şi doua bonus track din concerte) iar băieţii spun despre acest moment că ar fi o cotitură în privinţa stilului şi a sound-ului cu care ne obişnuiseră. » citeste mai departe
La sugestia colegulului ODA, azi am să scriu puţin despre Toni Iordache, regretatul ţambalist român, cu a cărui melodii ne-am delectat şi ne-am colorat această dimineaţă noroasă, monocromă şi apăsătoare.
Noi doar în dimineaţa aceasta, dar alţii, ani buni au trait prin şi cu muzica acestui mare instrumentist de renume mondial, care aduna ataţia oameni în juru-i. se spune ca la unul dintre concertele lui,ar fi asistat Sergiu Celibidache, cel mai mare dirijor român ever, iar la final l-ar fi îmbrăţişat emoţionat. » citeste mai departe
Într-o dimineaţă somnoroasă de luni, cu nori şi soare mi-am adus aminte de o piesă şi un clip foarte sugestiv a celor de la Keane. Crystall Ball de pe albumul Under The Iron Sea.
Nu ştiu de ce dar mai mult ca niciodată simt nevoia să tac în dimineaţa aceasta, doar să vă las clipul şi să vă las să-l priviţi in tihnă. Un singur îndemn…preţuiţi TOT şi toate lucrurile frumoase pe care le aveţi lângă voi căci oricum trăim într-un glob de cristal asupra căruia apasă permanent Marea de Oţel…
